Outliers: The Story of Succes

Cartea Outliers: The Story of Success, publicata in 2008, este una din sirul publicatiilor autorului, jurnalistului si speaker-ului canadian Malcolm Gladwell. Ideea centrala a cartii nu este succesul per se ci toate etapele si cumulul de factori care contribuie la atingerea acestuia.

Structurata in 2 parti si un total de 9 capitole plus epilog, cartea aduce in analiza cazuri in care vicisitudinile sau circumstantele favorabile pot influenta sau schimba radical rezultatul actiunilor, aparent identice, ale oamenilor.

Introducerea cartii este in fapt un prim studiu de caz. Astfel, autorul prezinta cazul localitatii Roseto din statul american Pennsylvania unde din motive aparent inexplicabile, localnicii mureau la varste mai inaintele comparativ cu media normala in SUA si, mai mult decat atat, incidenta bolilor cardio vasculare era semnificativ mai scazuta decat media. Explicatia acestor diferente aparent bizare a fost data, conform doctorului Wolf care a studiat in amanunt cazul Roseto, nu de dieta localnicilor sau de provenienta acestora (Roseto fiind un sat infiintat de emigranti italieni din secolul 19) si ce comunitate in ansamblu. Ideeea pe care doctorul a promovat-o a fost ca datorita interactiunii pe care fiecare cetatean o acea cu restul comunitatii incidenta bolilor cardiovasculare a fost mult mai mica comparativ cu media.

Capitolul 1 prezinta impactul pe care regulile de eligibilate pentru inscrierea in diferite sporturi influenteaza, pozitiv sau negativ rezultele aplicantilor. Pentru a-si demonstra argumentul, autorul aduce ca exemplu de baza hockey-ul in Canada. Pentru a deveni profesionist, orice jucator trebuie sa faca parte cat mai repede posibil dintr-un lot in care sa avanseze treptat pana in liga superioara. Dar intrucat criteriul de eligibilitate este de a avea minim 10 ani la data de 1 Ianuarie a fiecarui an. Prin urmare, copiii nascuti in ianuarie sunt avantajati in fata celor care sunt nascuti in februarie care, la randul lor sunt avantajati in fata celor nascuti in martie samd. Avantajul mentionat vine efectiv din puterea fizica. Desi teoretic nu ar trebui sa existe diferente semnificative intre copii nascuti la diferente de doar cateva luni, faptul ca un copil are un numar de luni in plus fata de altul pentru a exersa aduce un avantaj considerabil.

Ideea extrapolata a capitolului 1 este ca in multe situatii, succesul depinde si factori exogeni nu numai de capacitatile subiectului. In cazul sportului adus in discutie (si al altor sporturi ca suport secundar), factorii sinergetici care influenteaza succesul sunt varsta minima la o anumita data in care incep inscrierie si diferentele in experienta si in capacitatea fizica intre aplicanti cauzate de aceasta data.

Capitolul 2 aduce un nou element care contribuie la atingerea succesului. Dandu-l pe Bill Joy ca prim exemplu, Gladwell demonstreaza cum combinatia dintre o sincronizare buna si exercitiu repetat produce un rezultat pozitiv. Astfel, faptul ca Joy a avut ocazia sa exerseze si sa-si dezvolte capacitatile de programator cand acesta era tanar, coroborat cu boom-ul informatic au condus la ocazia si reusita acestuia de a deveni unul dintre antreprenorii de capatai din industrie.

Mai mult decat atat, autorul demonstreaza ca Joy nu este singurul care este in aceasta situatie. Lumea muzicii este un alt domeniu in care exercitiul creeaza perfectiune. Atat in cazul renumitei trupe The Beatles cat si in cazul unor compozitori celebri precum Mozart nu talentul muzical de sine statator a fost baza reusitei ci repetitia, practica. Mai mult decat atat, autorul il ia ca exemplu si pe Bill Gates care, similar lui Joy are un parcurs profesional bazat pe multe zile si nopti de exercitiu in programare.

Capitolul se incheie cu o lista a persoanelor cu o avere insemnata din lume, ideea vehiculata de autor fiind ca majoritatea acestora s-au afirmat in momente in care conjunctura socio-economica a permis iar ei au avut nivelul de cunoastere necesar pentru a profita de moment.

Capitolul al treilea vine cu o idee la fel de interesanta ca cele anterioare. Avandu-l ca exemplu pe Christopher Langan, un american al carui IQ este considerat in general mai mare decat al lui Einstein, autorul arata ca inzestrarea genetica ajuta in atingerea succesului numai pana intr-un punct. Cu alte cuvinte, inteligenta face diferenta intre persoane pana in punctul in care acestea sunt capabile sa asimileze informatiile si sa desprinda ideile necesare.

Dincolo de acest punct (considerat in jurul IQ-ului de 120), inteligenta nu are decat un efect marginal si alti factori precum inteligenta emotionala, mediul in care subiectul a crescut, adaptabilitatea sunt mai importanti, ni se arata in capitolul 4. Acest lucru este demonstrat, arata autorul, si de un studiul al lui Terman care demonstreaza ca dintr-un esantion de copii foarte dezvoltati din punct de vedere al IQ-ului, cei care s-au afirmat cel mai mult de-a lungul vietii au fost cei care proveneau din familii care le-au oferit suportul in a-si comunica liberi ideile si i-au pregatit sa-si exprime punctele de vedere indiferent de situatie.

Capitolul 5 demonstreaza, incepand cu Joe Flom, cum complementar exercitiului, momentul actiunii este definitoriu pentru a reusi. Intrucat Flom este evreu, in ciuda unui CV impecabil acesta nu reuseste sa devina avocat la una din firmele mari din New York din primii ani postbelici. Alternativa acestuia a fost specializarea pe cazuri secundare, litigii si achizitii pe care firmele mari refuzau sa le preia. Momentul in care piata achizitiilor a explodad i-a oferit acestuia ocazia de a se afirma intrucat intre timp a capatat suficienta practica in domeniu incat sa devina cel mai cautat din bransa. Suplimentar, in capitol sunt vehiculate ideile ca momentul in care te nasti iti poate influenta parcursul si reusita (demonstrat ca este le-a fost mai usor sa se angajeze persoanelor nascute imediat dupa al doilea razboi mondial datorita natalitatii scazute si a cererii mari, efect invers inregistrandu-se in perioade de boom demografic) si ca orientarea catre nise poate fi de asemenea o oportunitate buna pentru cei care doresc sa se afirme.

In capitolul 6 se demonstreaza cum zestrea genetica influenteaza comportamentul persoanelor. Persoanele provenind din zone muntoase unde nu agricultura ci pastoritul era prevalent sunt mai colerice si au cultura ego-ului mai ridicata decat persoanele de la campie unde agricultura primeaza. Explicatia data este ca fiind o activitate mai sociala, agricultura necesita interactiunea cu alte componente ale societatii si este mai putin expusa riscurilor. Pastoritul in schimb este o activitate mai izolata, in care cel care o desfasoara trebuie sa asigure protectie bunurilor sale. Prin urmare acesta trebuie sa raspunda prompt situatiilor conflictuale pentru a demonstra capacitatea de aparare a bunurilor.

Capitolul 7 este dovada ca fondul cultural sau genetic al persoanelor poate face si diferenta intre catastrofa si reusita. Luand exemplul accidentelor aviatice cititorului ii este aratat cum din cauza culturii pilotilor si a copilotilor s-a ajuns la tragedii care puteau fi evitate daca provenienta echipajului era diferita. Totodata, de-a lungul capitolului este demonstrat ca o singura eroare nu poate conduce la un rezultat negativ ci ca de obicei acesta este cumulul unor vicisitudini.

Capitolul 8 prezinta o alta circumstanta in care fondul cultural provoaca diferente in comportament intre diferitele nationalitati. Astfel, daca in Europa agricultura este bazata pe un ciclu anual in care se seamana primavara si se recolteaza toamna, in Asia cultura semanatului (baza mai ales pe semanatul orezului) se bazeaza pe tehnici specializate, mult mai stricte si mai solicitante decat cele europene. Similar, elevii si studentii asiatici sunt obisnuiti cu munca asidua si sustinuta, motiv pentru care au rezultate mai bune comparativ cu studentii din alte culturi. Desi exemplul ales este cel al matematicii, este demonstrat in capitol ca de fapt si ierarhia internationala a rezultatelor studentilor/ale elevilor la matematica va fi identica cu ierarhia internationala a studentilor care completeaza exhaustiv un chestionar. Altfel spus, cei care sunt dispusi sa munceasca vor are rezultate pe masura.

In ultimul capitol se arata cum orice fel de exercitiu mental sau fizic ar trebui sa fie sustinut si cu cat mai putine pauze. Ca dovada se aduce cazul vacantelor de vara pentru scolari, moment in care o buna parte din cunostintele acumulate in decursul anului scolar se pierd din cauza indolentei elevilor. Astfel, daca pentru cei provenind in familii din clasa medie sau inalta reculul este mai, pentru elevii din paturile sociale sarace diferentele pierderile acumulate in decursul vacantei de vara sunt semnificative.

Foarte important pentru cititor este intelegerea faptului ca exemplele aduse de autor nu sunt singurele componente care influenteaza reusita unei persoane. Gladwell reuseste de-a lungul cartii sa prezinte intr-un mod foarte diversificat diferitii factori care contribuie sau care actioneaza ca niste catalizatori in viata oamenilor. Fie ca este vorba de momentul de nasterii, de contextul socio-economic, de regulile locale, de cererea si oferta pietei muncii, de fondul cultural, subiectul va trebui sa puna mereu in balanta diferiti factori si sa evalueze impactul posibil al acestora la obiectivul setat. Altfel spus, succesul nu este un dat de la divinitate, nici un element de noroc ci o insiruire de momente prielnice fructificate coroborate cu munca asidua si adaptabilitate.